Organizat în 10 capitole, programul politic PNL cuprinde următoarele măsuri destinate copiilor sau familiilor lor:

• Aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității.
• Dublarea alocațiilor pentru copii, conform calendarului început în august 2020, până la 1 iulie 2022.
• Sprijin pentru 1,18 milioane de persoane aflate în situații de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare, prin oferirea de pachete alimentare și de igienă corporală.
• Modernizarea şi reabilitarea a 2.488 de unități școlare (cost estimat 6,046 mld. lei), care să asigure condiții optime de studiu cât şi construirea unor noi spaţii de învăţământ care să ofere o calitate a vieţii de student/elev la standarde ridicate.
• Asigurarea mijloacelor de transport necesare deplasării la școală a elevilor din zone izolate;
• 375 de unități școlare vor beneficia de investiții în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare.
• Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025 și finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal – 146 mil. euro.
• Construirea a 40 de noi campusuri școlare (cost estimat aprox. 2 mld. lei), care să includă: școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină.
• Vouchere pentru 400.000 de elevi care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Buget alocat: 30 mil. euro.
• Generalizarea etapizată a programului de asigurare a unei mese calde în școli pentru toți copiii din medii defavorizate.
• Construirea şi reabilitarea a 250 de săli de sport şcolare (3 mld. lei), iar pentru copii și tineri, 400 de baze sportive (1,8 mld, lei), 12 complexe sportive (3,5 mld. lei), 8 bazine olimpice (1 mld. lei), 5 săli polivalente (1,2 mld. lei) și 10 centre sportive pentru sporturi olimpice (2 mld. lei).
• Vouchere pentru 100.000 de copii care se legitimează la un club sportiv pentru practicarea sportului de performanță. Buget: 30 mil. lei.
• Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ până la începutul anului școlar 2022-2023 și dezvoltarea platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale digitale ale elevilor.
• Dezvoltarea programelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar până la 30% din totalul programelor de educație profesională.
• Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare în funcție de resursele bugetare ale comunităților locale.
• Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii – un consilier școlar la fiecare 400 de copii/elevi.
• Construirea/modernizarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din totalul de 2.000 de centre necesare la nivelul întregii ţări și reabilitarea a 25 de spitale județene și a 110 de spitale orășenești. Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB.
• Continuarea programului de acordare de indemnizație pentru părinții care stau acasă cu copiii în perioada stării de urgență.

Aspecte critice:

• Nu-și propune o evaluarea comprehensivă cu privire la efectele negative ale pandemiei de Covid-19 asupra educației, sănătății și protecției copiilor împotriva abuzurilor, în perioada de guvernare ianuarie-noiembrie 2020.
• Nu propune creșterea investițiilor în domeniul sănătății și respectarea alocării bugetare prevăzute de lege (6% din PIB) pentru educația copiilor.
• Nu conține măsuri de evaluare a sistemului educațional și de sănătate pentru a asigura investițiile necesare din perspectiva drepturilor copilului.
• Deși sunt prevăzute construirea de spitale județene (25) și orășenești (110), programul nu-și propune modernizarea maternităților și nu precizează câte dintre aceste spitale sunt pediatrice sau vor avea secții de pediatrie.
• Asigurarea dreptul la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

Programul politic USR PLUS ia în considerare principiul interesului superior al copilului, iar măsurile importante care ne-au atras atenția sunt următoarele:

Asigurarea accesului universal la îngrijire antenatală și a serviciilor medicale la naștere pentru mamă și copil, prin: dezvoltarea facilităților de neonatologie, prin programe naționale de screening neonatal, promovarea alăptării și înființarea „băncilor” de lapte matern, extinderea rețelei de moașe și doule, strategia națională de sănătate reproductivă, finanțarea în totalitate de la stat a șase–opt vizite prenatale la medic pentru orice gravidă, asigurată sau neasigurată, și pachet gratuit pentru investigațiile prenatale esențiale, program de acordare de trusouri pentru îngrijirea nou-născuților proveniți din medii defavorizate, creșterea ratei de vaccinare prin crearea cadrului legal, promovare și o mai bună administrare a vaccinurilor în comunitățile vulnerabile.

Susținerea educației preșcolare și școlare de calitate, echitabilă, incluzivă și accesibilă, pentru toți copiii din România, indiferent de mediul social din care provin, astfel încât să revină în sistemul educațional 70% dintre copiii din afara sistemului educațional, până în 2025, și 95% până în 2030. Angajamentele concrete ale partidului sunt următoarele:

• Creșterea etapizată a finanțării, până la 6% din PIB alocat educației și mutarea puterii de decizie asupra alocării bugetului de la nivel central și politic, la nivelul școlii.
• Alocarea echitabilă a resurselor, în funcție de riscul socio-educațional, astfel că pentru copiii dezavantajați socio-economic, finanțarea per elev va fi mai mare.
• Depolitizarea totală a sistemului de învățământ, debirocratizarea ARACIP și profesionalizarea ocupației de manager școlar.
• Reorganizarea infrastructurii educaționale în mediul rural.
• Desființarea inspectoratelor școlare, prin transferul treptat al funcțiilor lor către managementul școlilor.
• Asistență medicală în fiecare școală prin contractarea de servicii medicale.
• Eliminarea manualului unic, stabilirea unui curriculum național simplificat, completat de unul suplimentar ales de elev sau de școală.
• Școala de la 8 la 5 un singur schimb, masă caldă la prânz, extinderea programelor de tip „A doua șansă” și „Școală după școală”.
• Un consilier școlar pentru fiecare școală, dar nu pentru mai mult de 500 de elevi.
• Organizarea și dezvoltarea a 8 centre regionale pentru suport în educație online, care să ofere școlilor sprijin în desfășurarea orelor online.
• Un proces simplificat de înființare și funcționare a grădinițelor, școlilor și liceelor private.
• Reorganizarea consiliilor de administrație ale școlilor (40% cadre didactice, 40% părinți și 20% reprezentanți ai comunității), fără asigurarea participării reale a copiilor în procesul decizional.

Alte măsuri importante:

• educație pentru sănătate în școli în vederea prevenirii debutului consumului de alcool/tutun, educație nutrițională și educație sexuală și relațională în școli – introducerea „Educației reproductive” ca materie curriculară o dată pe ciclul de învățământ;
• acces la condiții decente de locuire pentru familiile cu copii;
• crearea Registrului local și național al copiilor în situații de risc și asigurarea gratuității meselor copiilor din aceste registre;
• dezvoltarea de centre comunitare educaționale și de tineret;
• reformarea sistemului de adopții;
• înființarea unor centre de tip respiro pentru copiii cu dizabilități grave și severe în vederea sprijinirii familiilor ai căror copii nu pot urma forme de școlarizare;
• încurajarea consultării cu copiii și tinerii.

Aspecte critice:

• Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic, lipsind măsurile de extindere a reprezentării lor în consiliile de administrație ale școlilor și a participării lor în evaluarea cadrelor didactice, consultarea sistematică a copiilor de către autoritățile centrale și locale și susținerea formelor de reprezentare civică a copiilor și elevilor.
• Lipsește preocuparea pentru un buget al copilului, obiectiv al multor state europene de a asigura monitorizarea și evaluarea tuturor investițiilor destinate copilului și separarea acestora de resursele financiare pentru adulți.
• Programul politic nu are la bază consultarea cu copiii.

Măsurile cu privire la copii vizează, cu puține excepții, doar prestații financiare.

În domeniul educației, angajamentele PSD sunt următoarele:

• Înființarea școlilor cu program prelungit, până la ora 16:00, oferind astfel elevilor pe lângă programul școlar și posibilitatea de a servi o masă caldă și de a participa la activități de aprofundare, remediale și extracurriculare la decizia școlii, în funcție de specificul comunității.
• Finanțarea a 1.750 de noi creșe și unități afterschool pentru 115.000 de beneficiari.
• Vouchere de 1.000-1.500 lei pentru before/after school pentru copii provenind din familii monoparentale și familii cu 3 sau mai mulți copii, cu venituri mai mici de 1.000 de lei/lună/membru al familiei.
• Asigurarea de burse minime pentru elevi: bursa socială: lunar, 40% din salariul minim net pe economie – 550 lei/lună; bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie – 450 lei/lună; bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie – 470 lei/lună; bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie – 500 lei/lună.
• Introducerea unei „burse de asistență socială” de 1.000 RON/lunar, doar pentru copiii care provin din sistemul de protecție, instituționalizați, cu condiția ca aceștia să fie înscriși într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat.
• Stimulente financiare din fonduri UE pentru elevii care nu au absențe la cursuri.
• Introducerea unui sistem de feedback semestrial al elevilor privind evaluarea personalului didactic.
• Credibilizarea ARACIP și transparentizarea cheltuielilor unităților de învățământ.
• Reprezentarea elevilor și părinților, cu drept de vot la nivelul consiliilor de administrație ale inspectoratelor școlare.
• Instituirea unui feedback semestrial al elevilor privind evaluarea personalului didactic.

Programul de stimulare a natalității și sprijin pentru educația timpurie cuprinde:

• Bonificație la pensie pentru mame – 1% la 1 copil; 4% la doi copii; 10% pentru cel puțin 3 copii.
• Dublarea alocațiilor pentru copii, fără precizarea cuantumului.
• Acordarea de vouchere în valoare de 400 € la nașterea fiecărui copil.
• Majorarea indemnizației de creștere a copilului: cel puțin salariul minim pe economie sau 100% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai puțin de 7 salarii.
• Majorarea stimulentului de reinserție în muncă – cel puțin 1,5 salarii minim în primul an de la naștere și 1 salariul minim net în al doilea an. Acordarea lui pe o perioadă de 3 ani în cazul nașterii celui de-al treilea copil.
• Acordarea de vouchere pentru creșe până la intrarea copilului în grupa mică de la grădiniță.
• Angajamentul de a deschide 50 de centre de zi pentru copiii și adolescenții cu tulburări de comportament (violență) cu subvenționarea serviciilor de terapie, consiliere psihologică și masă și a altor 50 de centre de îngrijire de zi specializate pentru copiii cu dizabilități cu subvenționarea serviciilor de abilitare/reabilitare.
• Dezvoltarea Programului Național de Vaccinare.

Aspecte critice privind programul politic PSD:

• Nu oferă o evaluare a impactului guvernării PSD (2017-2019) în viața copiilor.
• În domeniul educației, măsurile generale nu sunt însoțite de obiective specifice, termene de realizare ori previziuni cu privire la rezultatele ori impactul lor asupra educației copiilor.
• Nu există referiri la bugetul educației și creșterii acestuia pentru respectarea alocării bugetare prevăzute de lege de minimum 6% din PIB.
• Atât în educație, cât și în programele privind sănătatea ori stimularea natalității, programele naționale de dezvoltare a serviciilor educaționale ori de sănătate sunt deficitare, iar atunci când sunt enumerate, lipsesc informațiile suplimentare.
• Folosind aceeași strategie a favorizării prestațiilor financiare, guvernarea PSD din perioada 2017-2019 nu și-a putut îndeplini promisiunile financiare și nici nu a creat condiții favorabile protecției drepturilor copilului, datele cu privire la sărăcie, educație și sănătate relevă mai degrabă o adâncire a disparităților dintre copiii din mediul urban și copiii din comunitățile dezavantajate social și economic.
• Acordarea prestațiilor financiare, fără o evaluare riguroasă a necesității lor și a modului în care ele sunt folosite în beneficiul copiilor nu sunt în măsură să acopere lipsa acută a serviciilor sociale, educaționale și sănătate de calitate și echitabile pentru toți copiii.
• Nu sunt măsuri pentru refacerea sistemului de medicină școlară.
• Asigurarea dreptului la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

PRO România consideră necesară și urgentă reformarea sistemului social prin:

• Creșterea numărului de specialiști din serviciile de protecție și asistență socială care lucrează cu grupurile vulnerabile.
• Crearea creșelor la angajator pentru susținerea femeilor care se întorc la locul de muncă după ce au născut.
• Acordarea unui trusou pentru bebeluși tinerelor mame care se duc la control medical înainte să nască, după modelul finlandez.
• Transpunerea în legislația românească a prevederilor Convenției de la Istanbul și sancționarea oricărei forme de violență împotriva femeii.
• Accesibilizarea intrării în clădiri, a spațiului public și a mijloacelor de transport în comun pentru a putea fi folosite de persoanele cu dizabilități
• Introducerea unui pachet de măsuri integrate pentru educație, sănătate, servicii de îngrijire, locative și nutriție, corelate cu etapele de dezvoltare ale copilului.

În sistemul de învățământ preuniversitar, prioritățile sunt garantarea accesului la educație și dezvoltarea unui sistem educațional de calitate, care să genereze competențe corelate cu necesitățile pieței muncii din secolul XXI. Măsuri:

• Redeschiderea școlilor în 2021 și testarea săptămânală a tuturor profesorilor și a personalului auxiliar din școli prin redeschiderea cabinetelor medicale pentru trierea, testarea și monitorizarea elevilor.
• Asigurarea resurselor necesare unui sistem de învățământ modern și adaptat cerințelor și așteptărilor societății actuale.
• Investiții coerente în educația timpurie.
• Regândirea carierei didactice pentru a atrage, a motiva și a reține cei mai buni absolvenți în această profesie – formare inițială, selecție, formare continuă și parcurs în carieră.
• Profesionalizarea managementului instituțiilor de învățământ.
• Descentralizarea sistemului de învățământ preuniversitar și consolidarea autonomiei universitare, inclusiv la nivel financiar – rolul central TREBUIE să aparțină școlii.
• Susținerea și profesionalizarea serviciilor de orientare și consiliere în carieră a elevilor și studenților.
• Dezvoltarea și diversificarea unor rute profesionale complete în parteneriat cu angajatorii – acoperirea nivelelor de calificare medii (3, 4 si 5) și superioare (6, 7, 8).

Aspecte critice:

• Programul politic nu se raportează la problemele actuale din educație și sănătate.
• Programul conține, cu foarte puține excepții, obiective generale, al căror impact e greu de măsurat.
• Nu propune creșterea investițiilor în domeniul sănătății pentru copii.
• Nu sunt măsuri pentru refacerea sistemului de medicină școlară.
• Asigurarea dreptul la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.

La capitolele „Educaţie, formare profesională și cercetarea performante” și „Familii sănătoase și prospere”, aceste domenii sunt considerate priorități ale partidului. În ceea ce privește învățământul preuniversitar și sănătatea copiilor, am reținut doar următoarele măsuri:

• Creșterea atractivităţii carierei didactice printr-o formare de calitate.
• Definirea unui profil optim al elevilor la finalul fiecărui nivel de studii (cadrul de referinţă curricular)
• Refacerea învățământului profesional.
• Combaterea inechității școlare, a abandonului școlar și analfabetismului, în special la sate.
• „O educație secundară cu o structură mai flexibilă, care să corespundă intereselor, motivațiilor și performanțelor foarte diverse ale elevilor.”
• Susținerea inovațiilor pedagogice, în primul rând în formarea pe tot parcursul vieții.
• „Redresarea demografică și creșterea natalității.”
• „Identificarea celor mai bune forme de recunoaștere (inclusiv prin facilități fiscale) a plusvalorii sociale obținută ca urmare a participării părinților și bunicilor la educația copiilor și la îngrijirea copiilor.”
• „Ameliorarea acceptării sociale și o evoluție favorabilă în viață a copiilor cu dizabilități.”

Aspecte critice ale programului:

• Per ansamblu, din perspectiva drepturilor copilului, programul politic nu răspunde problemelor actuale, fiind lipsit de obiective concrete și măsurabile, iar, din acest motiv, nu poate oferi o garanție a unei guvernări în interesul copiilor și al familiilor lor.
• O necunoaștere a cauzelor sociale, economice și financiare ale lipsei calității și echității în educația preuniversitară, care, în viziunea PMP s-ar explica exclusiv prin tolerarea copiatului, chiulului și indisciplinei în școli.
• La capitolul „Familii sănătoase și prospere”, soluțiile anunțate nu exprimă programe ori acțiuni concrete și măsurabile. De pildă, la întrebarea „Ce soluții avem?”, răspunsul este „soluții sustenabile…” sau „soluții acceptabile…”.
• Nu există măsuri pentru îngrijirea și educația timpurie a copiilor, educația preșcolară și ciclul primar.
• Nu există măsuri pentru îngrijirea gravidei, mamei și nou-născutului.
• Fie se neagă problema subfinanțării pentru educație, fie se ignoră necesitatea creșterii alocării bugetare pentru sănătate.
• Nu include nicio referire la drepturile copilului, ca reper în stabilirea priorităților politico-financiare.

• redeschiderea grădinițelor și școlilor la nivel primar și gimnazial în zonele în care situația epidemiologică o permite.
• includerea în bugetul de stat, începând cu anul 2021 a cheltuielilor cu finanțarea de bază pentru învățământul antepreșcolar, în baza și în limitele costului standard per antepreşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educației Naționale.
• simplificarea metodologiei și asigurarea finanțării pe o scară mai largă a Programului „Școala după școală” (ȘDȘ), pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber respectând și dreptul la nutriție sănătoasă a copilului, prin asigurarea de masă caldă.
• pentru susținerea eforturilor familiilor care au în întreținere copii, promovarea unui pachet de modificări legislative ale Codului Fiscal, care vizează:
  • creșterea, în funcție de numărul copiilor aflați în întreținere, a deducerii personale acordate persoanelor fizice
  • diminuarea, în funcție de numărul copiilor aflați în întreținere, a contribuțiilor sociale obligatorii ale persoanelor fizice cu 0,5 puncte procentuale pentru un copil, cu 2 puncte procentuale pentru doi copii, cu 3 puncte procentuale pentru trei copii, cu 4 puncte procentuale pentru 4 sau mai mulți copii
  • dreptul autorităților locale de a acorda scutire de impozite pentru locuințele, terenurile și/sau autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor fizice care au în întreținere mai mulți copii.
• definirea urgentă a Pachetului Minim de Servicii sociale și finanțarea sistemului național de asistență socială.
• introducerea a doua noi tipuri de tichete de valoare care ar putea fi acordate de angajator: tichetele junior si tichetele trusou, pentru a copilului firesc sau adoptat al salariaților.
• elaborarea unui sistem complex de susținere a familiilor monoparentale.

 

Aspecte critice:

• Programul politic nu integrează, într-un capitol separat, problematica drepturilor copilului și nu este rezultatul unor consultări cu copiii.
• Nu propune creșterea investițiilor în domeniul sănătății pentru copii și nici refacerea sistemului de medicină școlară.
• Cresterea alocării bugetare pentru atingerea nivelului minim prevăzut de lege de 6% din PIB nu este un obiectiv.
• Asigurarea dreptul la participare al copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct nu constituie un obiectiv politic.